" ... În privilegiul dat braşovenilor la 1413, el menţionează vama de la Târgşor, dar în privilegiul voievodului ardelean Ştibor, care este temelia privilegiului lui Mircea, acest oraş este numit Forum Novum (târgul nou)." (P.P. Panaitescu - Mircea cel Bătrân)
De ce nu trebuie ocolit acest loc? Pentru că aici se găseşte o Rezervaţie arheologică şi de arhitectură medievală ce se întinde pe o suprafaţă de 17 ha purtând urmele civilizaţiilor din paleolitic şi până acum, precum și mănăstirea Turnu. Se ajunge uşor în acest punct care se află cam la 10 km de Ploieşti spre vest. Mergând pe şoseaua de centură a oraşului, spre Bucureşti, la un moment dat se întâlneşte un indicator care ne îndrumă spre obiectiv.
Ca să intrăm în spaţiul rezervaţiei părăsim drumul naţional şi o luăm la dreapta către mănăstirea Turnu - Prahova în apropierea căreia se poate parca. Aceasta ctitorie este ridicată de Vlad Ţepeş, după cum este scris și pe pisania bisericii săpată în piatră (aflată în muzeul mănăstirii) : ”Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad Voevod și domn a toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad Voevod, a zidit și a săvârșit acestă biserică, iunie 24, în anul 6969 (1461), indictonul 9” (2) Însă, cel mai important ctitor al ei va fi Antonie Voievod (1669-1672). Biserica mănăstirii se află în aria fostei cetăţi medievale unde arheologii au început să scoată la iveală sau să pună în evidenţă vechi pavaje ale vechii curţi sau ziduri de fortificaţie. Nu departe se văd ruinele bisericii Albe (albă deorece a rămas nepictată) care nu a rezistat timpului poate şi pe motivul că a fost ridicată deasupra unor foste terme romane, solul aici nefiind prea solid. Castrul roman aflat în
apropiere acoperit de
terenul agricol şi străbătut de drumul naţional se remarcă doar prin câteva valuri.
Interesant este de asemenea descoperirea a 20 locuinţe geto-dacice din a doua jumătate a sec.II şi prima jumătate a sec. III, precum şi a unei necropole sarmatice din a doua jumătate a sec. III ce cuprinde mai mult de 40 de morminte de inhumaţie. Dar cea mai mare necropolă cercetată este de tip Sântana de Mureş - Cerneahov de la sfârşitul sec. III şi din sec. IV cu peste 400 de complexe funerare. Această necropolă este întrecută ca mărime de cea de la Mihălăşeni, jud. Botoşani, şi Bârlad - Valea Seacă, fiecare cu peste 500 de 
morminte. Denumirea acestei culturi provine de la numele localităţii Cerneahov din Ucraina şi Sântana de Mureş, judeţul Mureş, unde săpăturile arheologice au dat la iveală descoperiri asemănătoare . Datarea descoperirilor suprapunându-se cu migraţia goţilor mulţi istorici le-au asociat această cultură.
Mai mulţi istorici ai secolelor trecute, au făcut confuzia de asimilare a goţilor cu geţii. Despre goţi a scris Iordanes, lucrare ce se numeşte Getica. Confuzia putea fi atât de mare ?
Citisem cu mai mult timp în urmă cartea lui Alexandru Busuioceanu – Zamolxis sau mitul dacic în istoria şi legendele spaniole – în care spune "Când Iordanes a fost cunoscut în Spania (abia în. sec. al XIII-lea), dacii au intrat definitiv în istoria şi genealogia poporului spaniol prin Historia Gothica a veneratului arhiepiscop don Rodrigo Jiménez de Rada şi prin Crónica General a lui Alfonso el Sabio".
Întrebarea până la urmă este : se pot asimila goţii cu geţii sau nu ?
Am primit un telefon. Era domnul Gabriel Gheorghe. Principala idee care a dorit să o sublinieze era goţi identic geţi. Merită citită cartea scoasă de fundaţia Gândirea, Getica lui Iordanes cu un studiu introductiv scris de Gabriel Gheorghe. Cartea este bilingvă, originalul în latină şi traducerea foarte precisă în limba română.
Am totuşi o nelămurire: literatura de specialitate nu menţionează această temă a identităţii între goţi şi geţi. Ce găsesc în diferite cărţi şi articole este asocierea culturii Cerneahov cu goţii.
Am ocazia să discut cu un arheolog pe această temă. Părerea lui este că Iordanes a scris această carte cu intenţia de e crea un trecut goţilor prin ideea pe care o prezintă în carte că străbunii acestora ar fi vechiul neam al geţilor.
De aceea este frumoasă istoria : până ajungi la adevăr trebuie multă transpiraţie.
2017 – Am revenit. Totul este schimbat. Mănăstirea Turnu a fost reconstruită. Biserica Albă refăcută. Termele romane protejate. Biserica Roșie, ce a mai rămas din ea, consolidată. Biserica Vadislav evidențiată la nivelul terenului.
Bibliografie:
1. Cristian Moisescu - Arhitectura epocii lui Matei Basarab
2. Pliant al Mănăstirea Turnu Prahova – 555 DE ANI DE LA SFINȚIREA BISERICII DOMNEȘTI
A MĂNĂSTIRII TURNU PRAHOVA