Prima cetate dacică asupra căreia mă opresc este "Cetatea Zânelor" datorită faptului că aici vechile urme ies mai mult în evidenţă. Această fortificaţie se afla departe de centrul de putere dacic din munţii Orăştiei, centru cunoscut de turişti datorită capitalei dacilor, Sarmisegetuza.
Mergând pe valea de la  est de oraşul Covasna, imediat după terminarea oraşului, pe "Dealul Zânelor" la altitudinea de 936m  se află  cetatea.
Poteca urcă la cetate din şaua din spatele culmii care se zăreşte, mergând în amonte, pe drumul forestier de-a lungul pârâului.  Când am ajuns în perimetrul
ruinelor mirarea mea a fost mare când am văzut lanuri întregi de urzici  deasupra fortificaţiei. După o vreme am aflat că în pământul răscolit de arheologi urzicile îşi găsesc un teren propice pentru a se dezvolta. Eram în pantaloni scurţi căci pe cei lungi i-am lăsat în portbagajul maşinii. Totuşi nu vroiam să ratez să vizitez situl şi să fac nişte fotografii. Am găsit soluţia, profitând de faptul că eram  singur în zonă. În rucsac port întotdeauna o trusă medicală de prim ajutor. Am luat de acolo nişte pachete cu bandaj şi mi-am înfăşurat picioarele. Eram o mică stafie.
Mă aştepta un al doilea obstacol (glumesc), zidul dacic .  Este meritul specialiştilor de la MuzeulCarpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe că au reconstituit o parte dintr-o astfel de fortificaţie. Zidul este construit dintr-un perete dublu de pari legaţi cu nuiele cu căptuşeală de chirpici şi umplutură
de pământ. În spatele parilor ascuţiţi dinspre exterior,  a fost lăsat un prag, pe care apărătorii cetăţii să poată patrula şi supraveghea împrejurimile.
Cetatea se desfăşoară pe patru terase cu un platou în vârf de formă aproximativ triunghiulară, cu o suprafaţă de 400mp în comparaţie cu nivelel I, imdiat mai jos ca altitudine, de aproximativ 2000mp, nivelul II de aproximativ 3000 mp, nivelul trei de aproximativ 1500mp  iar la nivelul patru nu s-a terminat cercetarea. Fiecare platou era întărit pe margini cu un zid ce servea şi ca postament pentru sistemul de apărare construit din lemn şi pământ. În urma săpăturilor s-au descoperit câteva monede romane din sec. I î. Hr, ceramica lucrată cu mâna (borcane, ceşti, fructiere), ceramică lucrată cu roata (fructiere, căni, ceşti cu o toartă, vase de provizii), unelte (în principal fusaiole de lut, cuţite de fier), piroane de fier .
Ar trebui să mai fac aici fotografii  primăvara când culmea este lipsită de vegetaţie pentru a ieşi în evidenţă terasele.
  Am învăţat în acest loc ca şi în alte puncte istorice că dacă vreau să citesc trecutul nu trebuie să mă aştept să vizitez ceva spectaculos ci să memorez poveştile cu care sunt îmbrăcate rămăşiţele timpurilor apuse.  
Al doilea popas l-am făcut la cetatea de la Tilişca, în mărginimea Sibiului. Pe dealul Căţănaş la altitudinea de 717 m găsim sistemul de fortificaţii compus din două centuri de apărare . Valul exterior are aproximativ 1260 m. Pe terasele amenajate între cele două centuri s-au găsit urme de locuinţe şi ateliere şi două morminte de incineraţie. Interesant este că s-au găsit 14 matriţe monetare pentru baterea denarului roman. Se cunoaşte faptul că dacii foloseau monede copiate după cele romane. Dintre cele două
 turnuri locuinţă scoase la iveală, asemănătoare ca tehnologie de construcţie cu cele de la Costeşti (vezi fotografie) şi Căpâlna, ridicate în sec. I î. Hr., unul este păstrat într-o măsură mai mare ( vezi fotografie). Turnul de formă patrulateră cu latura de 10.6m şi grosimea zidului de aprox. 2 m,se ridica pe două nivele, la etaj ajungăndu-se pe o scară exterioară. La construcţie s-au folosit  blocuri de calcar, cărămidă din lut slab arsă şi ca liant pastă de lut. Podeaua se sprijinea pe grinzi de lemn. În blocurile de calcar au rezistat timpului orificiile făcute pentru rezemarea grinzilor (vezi fotografie).  Acest turn a fost reconstituit la o scără ceva mai mică şi modelul expus la secţia de istorie a muzeului Brukenthal din Sibiu. Un desen cu reconstrucţia integrală a turnului am avut posibilitatea să îl fotografiez de pe un panou de prezentare aşezat pe traseul de vizitare. Existenţa acestei cetăţi se încheie o dată cu cucerirea romană a Daciei. Astăzi acest punct istoric este introdus în 
circuitul turistic.

     Pentru comparaţie am introdus şi o fotografie cu turn - locuinţă de la cetatea dacică de la Costeşti, de referinţă pentru acest tip de construcţie. " Prima reşedinţă a regatului dac din vremea lui Burebista, cetatea Costeşti aflată pe culmea dealului Cetăţuie (561m) constituia un punct de pază pe malul stâng al apei Grădiştei." - suntem informaţi  pe panoul de prezentare a punctului istoric.

Ceea ce lipseşte până acum este un centru religios. Îl găsim pe Tipia Ormenişului ( pentru poziţionare vezi Defileul Oltului la Racoş ).

Macheta cu propunerea de reconstituire se găseşte la Muzeul de Istorie din Braşov. Din păcate, ajuns pe Tipia Ormenişului distingi foarte puţin din vechiile vestigii, îngropate de arheologi înapoi pentru a fi protejate de distrugere.

Descrierile clădirilor sunt luate de pe etichetele expuse în muzeu pentru machetele de detaliu.

1. Sanctuarul circular complex de pe terasele sudice, al doilea ca mărime din Dacia preromană. Platformă din piatră. Temelie din piatră, elevaţie şi acoperiş din lemn. Trei construcţii ,,concentrice”.

Dimensiuni: construcţia exterioară: D= 19,3 m;

                     construcţia intermediară: D=16.6 m;

                     construcţia centrală (două încăperi),

                     L=9,3 m; l=6,5m.

Datare: sec I î.Hr. –  început sec. II d.Hr.

2. Sanctuarul cu aliniamente de baze la coloane (plinte) din tuf volcanic, faza I.Platformă şi fundaţie din piatră, coloane şi acoperiş din lemn.

Dimensiuni: L=18m; l=9m.

Datare: sec. I î.Hr.

3. Sanctuarul cu aliniamente de baze de coloane din calcar alb (plinte), faza a II-a existentă la data cuceririi Daciei de Imperiul Roman, anul 106 d.Hr. Platformă şi fundaţie din calcar alb, coloane şi acoperiş din lemn.

Dimensiuni: L=22m; l=12m.

4. Reşedinţa conducătorilor locali, militari şi religioşi, identică arhitectural construcţiei de la Luncani – Piatra Roşie de lângă Regia.Sarmisegetuza. Platformă de piatră. Construcţie cu două încăperi, cu temelie cu blocuri de piatră, elevaţie şi acoperiş din lemn, înconjurată pe trei părţi de un ring de lespezi din calcar alb şi elevaţie din lemn.

Dimensiunile construcţiei centrale: L=21m; l=11,8m; Lring=30m, lring=21,5m.

Datare: sec. I î.Hr. – anul 106 d.Hr.

5-6. Locuinţe ale elitelor locale, militare, religioase şi administrative, reprezentante ale regilor daci.

Datare: sec. I î.Hr. – anul 106 d.Hr.

Bibliografie

1. Repertoriul Arheologic al Judeţului Covasna
2.  Repertoriul Arheologic al Judeţului Sibiu

3. Repertoriul Arheologic al Judeţului Braşov