Castrul de la Comolău

    Comolău sau Comalău, Comălău, Komolló face parte astăzi din localitatea Reci, judeţul Covasna. La NV de sat, pe malul drept al Râului Negru, pe un platou numit "Cetate" se află urmele unei fortificaţii. Primele cercetări  s-au făcut în anii 1909 -1910 când s-au descoperit cărămizi şi ţigle romane, cioburi ceramice, fibule, un vârf de săgeată. Săpături arheologice  sistematice s-au făcut  în anul 1942 de către Székely Zoltán. În urma săpăturilor a ieşit la iveală castrul roman cu ziduri de piatră de formă poligonală ( 5 laturi) neregulată. Nu numai din acest motiv consider acest castru atipic deoarece nu are  formă de patrulater, ci şi prin faptul că este cocoţat pe un platou, înconjurat de şanţuri imense, nespecific altor castre, şi de o râpă. Cu ocazia acelor săpături s-au descopeit artefacte romane: vârfuri de lance şi de săgeată, fibule de bronz, o secure, un umbo de scut, două brăzdare de fier, bucăţi de sticlă, opaiţe, ceramică, monede. Monedele se întind pe perioada de la împăratul Vespasian (69 -79) până la Filip Arabul (244-249). S-a mai descoperit o cărămidă cu ştampile COHH (romanii obişnuiau să ştampileze cărămizile fabricate). COHH este o prescurtare de la COH (cohors - în latină) Hispanorum. Zidurile castrului nu mai existau nici în acel timp deoarece pietrele au fost luate şi folosite la construirea drumului spre Târgu Secuiesc. Acest lucru nu este un caz singular multe vestigii de la noi şi din Europa au avut destine asemănătoare. Din multele rămăşiţe ceramice găsite s-a observat că multe nu erau romane. Concluzia a fost că peste suprafaţa castrului s-a suprapus şi o aşezare a culturii Sântana de Mureş, ce a apărut în a doua jumătate a secolului al III-lea, când romanii se retrag, şi s-a stins până în a doua jumătate a secolului IV(2).

 În 1949 săpăturile au fost reluate de Constantin Daicoviciu când s-a descoperit existenţa unei aşezări sau cetăţi, din perioada sec. I  î.Hr.- sec. I d.Hr. În cadrul sitului au fost găsite şi fragmente de ceramică dacică din sec. III-IV d.Hr.(1). Rezultă ca acest platou a fost locuit şi înainte de cucerirea romană şi după retragerea acestora. 

Bibliografie

1. Repertoriul Arheologic al  judeţului Covasna

2. Zoltán  Székely - Materiale ale culturii Sântana de Mureş din sud-estul Transilvaniei ( Lucrări alese)