Aproape de Fălticeni se află localitatea Baia, prima capitală a Moldovei.

,,Fiind stabiliți aici negustori sași, unguri și poloni, Baia a devenit o localitate urbană(civitas) cu populație de origine catolică. Astfel, în secolul al XIII-lea, misionari dominicani au ridicat aici o biserică, iar în 1337 este amintită într-un document și o biserică franciscană. În secolul al XIV-lea existau în Moldova două biserici catolice la Baia. În anul 1410, din porunca voievodului Alexandru cel Bun (1400-1432), a început la Baia ridicarea catedralei catolice, care a devenit cea mai mare biserică catolică din Moldova de atunci. Soția domnitorului, Margareta, era de neam polonez și religie catolică. Catedrala a avut hramul Sfânta Fecioară Maria…

Prin bula din 7 august 1413, Papa Ioan al XXII-lea (1410-1415) îl însărcina pe episcopal de Camenița să se intereseze la Civitas Moldaviensis (Baia) dacă situația și însemnătatea orașului justifică înființarea unei episcopii și, în caz afirmativ, să transforme biserica în catedrală, să pună la cale toate cele trebuincioase și să-l sfințească ca episcop pe Ioan de Ryza, profesorul predicatorilor și vicarul general al Asociației Peregrinilor în numele lui Cristos, propus de regale Poloniei, Vladislav Iagello și soția sa , regina Ana de Cilli.  Noua episcopie a fost plasată sub ascultarea și dependența Arhiepiscopiei de Halici, care tocmai atunci fusese transferată.

Episcopia de Baia a fost înființată în anul 1418 de către Papa Martin al V-lea. La conducerea acestei episcopii  s-au succedat șapte episcopi, ultimul fiind Mihail Marinovski (1510-1523), ultimul episcop care a purtat titlul canonic de Baia’’(1).

Venirea lui Ștefan cel Mare la domnie (1457-1504)  a dus la schimbări în organizarea bisericii în Moldova. Polonia nu a mai putut susține un episcop aici și ca urmare episcopia din Baia a intrat  în structura ierarhică a bisericii din Ungaria. În anul 1467 în urma luptei dintre Ștefan cel Mare și Matei Corvin, Baia a ars complet. Din anul 1523, episcopia de Baia a încetat să mai funcționeze.

,, După dărâmarea bisericii catolice din Siret în timpul lui Bogdan al III-lea al Moldovei (1504-1517), osemintele Margaretei Mușata au fost luate de acolo și reînhumate sub baptisierul bisericii catolice din Baia, probabil în timpul domniei lui Petru Rareș. După cum afirmă Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopolis și administrator apostolic al catolicilor din Moldova (1643-1650), în anii 1646 – 1647  exista o inscipție pe partea dreaptă a altarului bisericii catolice de la Baia, în care afirma că biserica era construită de Alexandru cel Bun și închinată memoriei soției sale Margareta, îngropată sub baptisierul din biserică.(1)’’    

     La vest de biserica catolică Ștefan cel Mare a ridicat Biserica Alba cu hramul Sf. Gheorghe.          În dreapta intrării în Biserica Alba găsim pisania: "ACEASTĂ SFÂNTĂ ȘI DUMNEZEEASCĂ BISERICĂ CU HRAMUL MARELUI MUCENIC GHEORGHIE ZIDITĂ DE FERICITUL ÎNTRU POMENIRE IO ȘTEFAN VOEVOD CEL MARE DOMN AL ȚERII MOLDOVEI STRICÂNDU-SE ÎN CURSUL VREMILOR S'AU PRENOIT ÎN GLORIOASA ȘI BINECUVÂNTATA DOMNIE A MAIESTĂȚII SALE CAROL I REGE ȘI DOMN AL ROMÂNIEI SUB ARHIPĂSTORIA IPS PIMEN MITROPOLIT AL MOLDOVEI ȘI SUCEVEI PRIN PURTAREA DE GRIJĂ A COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE  CU AJUTOR DELA RĂPOSATA ÎNTRU FERICIRE LUXIȚA MARCHIZĂ DE BEDMAR NĂSCUTĂ PALADI ÎN ANII 1907-1914".    

   La est de biserica catolică pe ruinele unei foste biserici de pe vreme a lui Ștefan cel Mare, Petru Rareș ridică în 1532  biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a cărei pictură este făcută între 1535-1538.

Bibliografie:

1. Primăria și Consiliul Local Comuna BAIA – Panouri de prezentare monumente istorice